Tronul Prostului

Imi scot o foita si incerc sa am grija la vant. Pun filtrul, tutunul si incep sa imi rulez o tigara in timp ce ma bucur de soarele unei duminici perfecte de primavara. Am in fata o cafea de la Starbucks iar in spatele meu persoanele circula pe o straduta din Centrul Vechi. Relaxare totala. Prima rafala a vantului ma face sa ma trezesc si sa incep sa fiu atent la ceea ce se intampla in jurul meu. In special in stanga mea. La masa din stanga mea unde s-au asezat doua fete, putin cam zgomotoase. Nu puteam sa nu le aud, mare pacat, mai bine nu le auzeam.

Exemplarul numarul 1, in timp ce se descalta, spune o poveste. Nu chiar una foarte frumoasa. Nici macar interesanta. Ceva legat de locul ei de munca. Ma scuzi, de bucata de plantatie pe care o conduce exact ca un boier din timpul Evului Mediu. Ceva HR pe la o corporatie, ea taie si spanzura, ea are ghilotina, maneta si puterea. Este cea mai importanta celula a corporatiei, varful piramidei, regele pe tabla de sah. I-a fost construit chiar si un tron, ficitiv momentan, de catre cei ce o intalnesc. Fiecare lauda pe care o primeste, toate privirile care o urmaresc la fiecare miscare, intrebarile la care raspunde, toate astea s-au adunat si au format un tron. Din acest moment constructia este doar una verticala, tronul se duce catre cer de unde ea aude mai putin laude, vede mai putine priviri, nici intrebarile nu prea le mai aude.

Exemplarul numarul 2 era complet fermecat de aceasta poveste. Asculta cu atentie, punea intrebarile care sa nu supere sau sa deranjeze ci sa ofere o parghie exemplarului numarul 1. Avea urechile ciulite, privirea ca o tinta, limba nu prea era ascutita insa era perfecta pentru ridicarea tronului.

Acum daca stau sa ma gandesc si te gandesti si tu, tronul prostului nu poate sa fie ridicat de persoane cu spirit critic. Tronurile pe care se aseaza oamenii prosti sunt construite din fals. False laude, victorii, zambete si intelegeri. Nici constructorii nu prea conteaza, nu am ce sa povestesc despre exemplarul numarul 2, caprioara care privea nemiscata farurile unei masini. Acelasi nivel de intelegere al lucrurilor pentru ambele exemplare, diferenta o face gura, una o are mai mica si poate doar sa ridice un tron iar cealalta o are suficient de mare incat sa stea pe el.

Tronul prostului apare atunci cand frustrarile unei persoane se indragostesc de putere si o obtin. Omul fizic devine astfel doar un mijloc prin care aceste frustrari se manifesta. Exemplarul numarul 1 este un om prost si rau, exemplarul numarul 2 fiind doar prost.

SOCIAL

Related Posts

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *